S-a aflat cât de fierbinţi pot fi atomii dintr-o undă de şoc a unei explozii de stea

O echipă internaţională de cercetători, care include şi un savant de la Penn State, a combinat observaţiile unei rămăşiţe de supernovă – structura care a rămas după o explozie stelară – cu simulări pentru a măsura temperatura atomilor de gaz care se deplasează în jurul stelei, fiind încălziţi de materialul emis de explozie, scrie Phys.

Supernova în cauză este SN1987A şi a fost studiată cu ajutorul Chandra X-ray Observatory a NASA, creând un model care descrie corpul cosmic. Echipa a confirmat că temperatura celor mai grei atomi – care nu a fost investigată – are legătură cu masa atomică, răspunzând la o problemă cu privire la undele de şoc şi oferind informaţii importante despre procesele fizice. O lucrare care descrie rezultatele a apărut pe 21 ianuarie în jurnalul Nature Astronomy.

• Cu ochii pe spațiu, Donald Trump și Elon Musk au planuri mari
• Este Pământul singura planetă din Sistemul Solar cu plăci tectonice?

„Exploziile supernovelor şi vestigiile acestora ne oferă posibilitatea de a explora fenomene fizice în condiţii extreme care nu pot fi simulate pe Terra”, a precizat David Burrows, profesor de astronomie şi astrofizică la Penn State şi un autor al lucrării.

Moartea explozivă a unei stele masive precum SN1987A, ejectează materialul cu viteze de până la o zecime din viteza luminii, împingând undele de şoc în gazul interstelar înconjurător. Cercetătorii sunt interesaţi în mod particular de frontul de şoc, tranziţia abruptă dintre explozia supersonică şi gazul care se deplasează relativ lent din jurul stelei. Frontul de şoc încălzeşte gazul la milioane de grade Celsius – temperatură suficient de mare pentru ca acest gaz să emită radiaţii X detectabile de pe Pământ.

SN1987A, care este localizată în vecinătatea Marelui Nor al lui Magellan, o galaxie-satelit aflată la o distanţă de circa 160.000 de ani lumină de Terra, a fost prima supernovă vizibilă cu ochiul liber de la supernova Kepler din 1604. De asemenea, este prima care a fost studiată cu instrumentele astronomice moderne. Lumina de la explozie a ajuns la Pământ pe 23 februarie 1987, iar de atunci a fost observată în toate lungimile de undă, de la unde radio, la raze X la radiaţii gamma. Echipa de cercetare a folosit aceste observaţii pentru a constitui un model care să descrie supernova.

Întrucât s-au folosit mai multe tipuri de observaţii şi nu unul singur ca până acum, „putem măsura cu precizie temperaturile elementelor grele precum siliciu şi fier, arătând că într-adevăr temperatura fiecărui element este proporţională cu masa atomică a acelui element. Acest rezultat răspunde la o întrebare importantă în înţelegerea astrofizică a undelor de şoc şi îmbunătăţeşte cunoaşterea noastră cu privire la acest proces”, a adăugat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O stea ”osândită” din Calea Lactee ameninţă cu o explozie rară şi periculoasă de radiaţii gamma. Pământul poate fi ameninţat – VIDEO

Prima supernovă observată de om îşi dezvăluie secretele

În urmă cu aproape un mileniu, o supernovă lumina cerul nopţii

Explozia unei supernove aflate la milioane de ani lumină de Pământ a putut fi captată, în premieră, de către cercetători